Gândul zilei

Relația reciprocă și trăirea care dăruiește

Nici dragostea, nici prietenia, nici măcar relațiile interesate nu sunt unilaterale: reciprocitatea este necesară în relații, e un fel de aer al relațiilor. Aceasta decurge din legea firească a existenței, din însăși ”legea darurilor”, care presupune curgerea energiei prin dăruire și primire. Acolo unde numai unul dă și celălalt doar primește apare stagnarea, căci cel ce dă trebuie să primească de undeva. Atenția, mulțumirea și recunoștința sunt expresii esențiale ale dăruirii. Toate virtuțile umane curg din iubirea însăși, iar acolo unde este iubire și este reală, sunt imposibile relațiile unilaterale.

Existența respiră întotdeauna prin ”doi” și de aceea este imposibilă o relație acolo unde iubește doar unul, e prieten doar unul sau are un interes doar unul. Cel ce dăruiește fără să primească nimic se dezenergizează mai devreme sau mai târziu și tocmai această nevoie a lui de enegie, care nu-i altceva decât o nevoie de iubire, de confirmare, de bunăstare sufletească, o nevoie de a fi reflectat în ”celălalt”, îl va îndepărta de oglinda exterioară, care nu-i poate reflecta chipul. Putem fi împreună prin aceeași trăire: trăirea identică crează relația noastră cu altul, iar absența ei exclude relația. Așadar, dacă nu suntem iubiți, nu vom fi în relația cu cineva care nu ne iubește. Vom fi în relația cu cel ce nu ne iubește atâta vreme când noi înșine nu iubim. Și vom ști că relația noastră nu este una ”de bunăstare” atunci când, în loc să ne simțim fericiți și plini de bucurie în relația noastră, ne simțim nefericiți, frustrați și tensionați. Relația reciprocă este hrănitoate și ne împlinește, căci ea presupune un schimb benefic de energie, o infuzie sinceră de iubire, care curge firesc între noi și celălalt, împlinind legea ”iubirii aproapelui”. Noi ne simțim hrăniți sufletește și avem energie numai atunci când stăm în relații în care trăirea noastră frumoasă este reflectată prin celălalt și aceasta se întâmplă în relația de iubire reciprocă sau în relația de prietenie împărtășită și chiar în relația în care fiecare ...câștigă ceva, se îmbogățește cu ceva, primește ceva.

Numai Dumnezeu poate dărui complet necondiționat, căci numai el are iubire nelimitată/ energie nelimitată.  În experiența umană, poți să dai doar ceea ce ai și, dacă nu primești, te poți epuiza. Iată de ce relațiile unilaterale nu supraviețuiesc mult timp. Cheia primirii corecte în experiența vieții, a primirii dăruitoare, este...recunoștința și mulțumirea. Nu e nevoie să dai ce-ți dă altul, dar dăruiești tu însuți atunci când îți exprimi recunoștința și mulțumești pentru darul primit. Proverbul care spune că ”nemulțumitului i se ia darul” reflectă tocmai această putere fantastică a recunoștinței de a fi ...un dar în sine și o trăire care hrănește sau leagă doi oameni, care împlinește o relație și, mai ales, crează reflecția trăirii frumoase, care dăruiește și primește, hrănind sufletele celor doi, mereu a celor...doi! Singura relație reală, corectă, care exprimă legea dăruirii, legea iubirii aproapelui, e relația reciprocă, împlinită prin trăirea care ...dăruiește și care face ca cei doi...să primească, să se simtă hrăniți cu energie și iubiți.