Tehnica
de rescriere a subconştientului
0
Augosto Cury spune ca ne putem reedita memoria, putem
rescrie si reedita subconstientul! Si nu doar putem introduce date noi in propria
memorie, respectiv in propriul subconstient, dar fara cunoasterea, intelegerea
si practica rescrierii memoriei viata noastra devine ca un teatru in minte, in
care jucam un rol in public si nu rolul principal. Aceleasi ganduri negre,
aceleasi angoase, aceleasi nelinisti, aceleasi trairi sordide se perinda prin
minte, fara ca noi sa le punem la indoiala, sa le criticam, sa le analizam si
sa intelegem ca ne ascultam pe noi insine sau ascultam continuturile memorate
in experientele din trecut, fie ele reale sau imaginare.
Teoria lui Augusto Cury, autorul cartii 'Minti
sclipitoare, minti antrenate' (Ed. For You), pleaca de la ideea ca mintea inregistreaza
gandurile noastre, le transforma in sentimente si emotii, le trimite in
subconstient si apoi le readuce in constienta printr-un proces numit autoflux.
Daca Eul nostru nu este destul de consolidat si nu stie ca el si-a creat
realitatea interioara, ca poate interveni si introduce date noi in acest flux
al memoriei, devine victima propriei slabiciuni si neintelegeri. Cu alte
cuvinte, ne ascultam continuu propriile perceptii, reflectii, sentimente,
intelegeri, neintelegeri sau interpretari, credem ca ne sunt impuse, ca o forta
emotionala nevazuta ni le-a plantat in traire si, mai ales, le investim cu titlul
de 'realitate'. Din pricina acestei confuzii, avem obsesii, fobii, depresii,
frici, psihoze, atacuri de panica, incapacitati mentale, emotionale si sociale,
slabiciuni, vicii si neputinte. Asta a facut sa conducem masinile, dar sa nu
avem habar sa ne conducem mintile. Asta a facut sa devenim bogati, dar sa
tanjim dupa fericirea pe care o traiesc unii oameni obisnuiti. Pentru ca nu
operam schimbari in minte si nu stim ca sentimentele frumoase se creeaza prin
ganduri frumoase, ca nu vin din neant bucuriile, nici iubirile nu cresc
selectiv si de la sine in inimile unora, credem ca fatalitatea este o stare
normala a existentei.
Tehnica IED (Intrebare, Examinare, Decizie) a lui
Augusto Cury ne propune sa redevenim actori principali in propriul teatru
interior, sa iesim din public, acolo unde aplaudam, plangem, suntem furiosi,
instabili, nefericiti, fatalisti si deprimati privind jocul unor actori creati
de noi insine. Sa pasim pe scena si sa intervenim in desfasurarea scenariului
launtric. Tehnica IED ne invita sa intrebam in noi, sa examinam si sa decidem
ce se intampla. Sa dialogam cu noi insine si sa ne punem la indoiala gandurile,
impulsurile, emotiile atunci cand ele ne creeaza frica, resentimente, furie,
indispozitie, depresie, sentimentul absentei iubirii, rautate, ura si orice
altceva ne dezechilibreaza. Sa ne punem la indoiala propriile ganduri,
propriile idei si sa observam ca ele sunt nefondate, chiar si atunci cand avem
in fata situatii de viata ostile sau provocatoare, dar mai ales atunci cand anticipam
mental dezastre, cand ne afecteaza frici inchipuite, dureri inexistente sau
furii fara obiect. Decizia de a ne elibera de teroristul interior ne ajuta sa
ne recastigam libertatea si flexibilitatea mentala. Nu mai recirculam aceleasi
idei obsesive atunci cand ne reluam locul de scriitori ai scenariului interior
si cand intelegem ca spectatorii sunt tot creatii ale noastre. Viata nu-i
imbracata in roz de la cap la coada pentru cineva. Toata lumea ii cunoaste si
voalurile negre, si pe cele invelite in esecuri, si pe cele cu iz de disperare
si suferinta. Diferenta o face atitudinea interioara; in vreme ce unul vede in
esec o provocare pentru crestere si evolutie, altul se infricoseaza si ramane
blocat in esec. In vreme ce unul vede intr-o despartire de un om drag un drum
catre o iubire mai mare, altul vede sfarsitul lumii.
In timp ce pierderile sunt primite de unul cu toleranta
si credinta ca si un castig este posibil, altul isi rumega dezastrul, isi
plange pierderea si se scufunda in deziluzie. Sa-ti pui intrebarea daca gandul
tau este onest si bun pentru tine, sa-i examinezi natura si sa decizi ca poti
gandi si altfel despre acelasi lucru inseamna sa fii responsabil de faptul ca
tu iti scrii istoria interioara. Tu scrii in propriul subconstient, iar pixul
tau este gandul tau.
Nu poti rupe foile de acolo, nu le poti sterge cu
radiera, dar poti rescrie cu alte ganduri aceleasi scenarii. Ele devin
sentimente, ele devin trairile tale, ele iti deschid o fereastra catre
existenta frumoasa, pe care nimeni n-o are de-a gata, dar fiecare munceste in
propria minte pentru ea. Fericitii au si ei dureri, puternicii au slabiciuni,
cei buni aluneca in rautate uneori si cei destepti au momente de prostie.
Mintea-i cheia scrierilor reusite si, daca 'intrebi, examinezi si decizi' in
propria minte, orice ar face lumea, orice cutremur ar veni, tu poti vedea
speranta si acolo unde pare ca ea nu exista.
Fragment din cartea ”Pași către tine însuți/ Maria Timuc - volumul 2 - în curs de apariție la Editura Dharana)
