Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 24 decembrie 2016


Ziua în care am fost...îngeraș!


Când eram copil mergeam ...”cu îngerașul” în Ajunul Crăciunului. Tradiția cerea ca întotdeauna să colinde pe la casele oamenilor câte doi îngerași. Eu mergeam cu verișoara mea, Rodica. De pe la vârsta de trei ani și până la 10 ani, când am plecat din satul meu, am fost ”îngeraș” ! Mama mă îmbrăca într-un costum popular, cusut de mână în întregime. Avea minunate motive florale acest costum, toate cusute în culori vii, dar culoarea fundamentală a costumului era albul. De-a lungul anului, când părinții mei tăiau câte o gâscă, păstrau penele cele mai mari pentru aripile de îngeraș de la Crăciun. În fiecare an aripile îngerașului creșteau. Creșteam și eu odată cu ele. Costumul meu de îngeraș era tot ce aveam mai frumos în copilărie: pe lângă albul lui imaculat și aripile care se înălțau pe spatele meu, costumul era prevăzut și cu un fel de coroniță regală. Nu mai știu din ce era făcută coronița, dar știu că strălucea, precum coroanele reginelor. Mama mă dădea cu mult creion roșu în obraji, fiindcă spunea că așa sunt îngerii, roșii în obraji, plini de viață și la fel de micuți precum eram și eu, și verișoara mea.
Îmi amintesc că tot anul mă gândeam la momentele unice din Ajunul Crăciunului, când voi fi din nou îngeraș și voi merge la ușile oamenilor, să le anunț nașterea lui Hristos. Căci aceasta făceam: cântam colindul minunat care anunța nașterea Mântuitorului. Eu și Rodica eram atât de micuțe, de frumoase, cu aripile mari, albe, înălțându-se pe spatele nostru, încât toți oamenii din sat își doreau să ajungem la ușile lor. Unii se simțeau tare supărați dacă-i ocoleam și veneau special să ne cheme, fiindcă îngerașii părea că poartă norocul casei, al oamenilor la care mergeau. Ne dădeau colăcei, mere, prune, bomboane și unii, mai căpătuiți, ne dădeau și bănuți. Din acea perioadă îmi amintesc cu rușine un moment de lăcomie: apăruseră niște monede noi, de cinci lei, făcute dintr-un aluminiu frumos și îmi plăceau așa de mult monedele astea încât mi-aș fi dorit să primesc numai eu din ele. Știu că am ascuns vreo două-trei, dar numai pentru o vreme, căci în scurt timp am fost conștientă de rușinea pe care o simt și le-am așezat pe toate la rând, să fie împărțite între noi, fetițele. Pe vremea în care am fost îngeraș am cunoscut rușinea de fi vrut mai mult pentru mine din ceva ce-mi plăcea, nu ca valoare, ci ca imagine. Frumusețea monedei mă atrăgea, nu valoarea ei. Dar nu aceasta era așteptarea mea de-a lungul întregului an, nu la monezi visam, ci la costumul de îngeraș și la aripi. Visam să am aripi, îmi plăcea că o zi din an aveam aripi, visam să fiu îngerașul însuși și mă bucuram peste putiință de descris să îmbrac costumul alb al îngerului. Poate și pentru că la țară aveam de-a lungul întregului an un singur trening, care făcea niște genunchi atât de mari din pricina purtatului, încât la Crăciun îmbrăcămintea de înger mi se părea un regal de frumusețe. Primeam treningul acela de Paște, când se cumpărau haine noi copiilor și până la Paștele următor doar costumul de îngeraș era mai presus, mai frumos și mai râvnit.



Într-un târziu mi-am amintit de vremea în care mergeam cu îngerașul și m-am interesat să văd dacă se mai păstrează tradiția sau dacă mai există zone în țară în care copiii merg cu îngerașul în Ajunul Crăciunului. Toată lumea a dat din umeri: chiar și în satul meu s-a pierdut această datină. Parcă și mama mea a uitat că mergeam cu îngerașul așa încât mă întreb uneori dacă ...chiar am fost cu îngerașul sau dacă a fost un îngeraș care mi-a arătat toate acestea numai mie. Nu am nici o fotografie de atunci, nu am fotografii din copilărie, fiindcă nu existau aparate de fotografiat la țară. În inima mea a rămas amprenta îngerașului pe care l-am întruchipat vreme de șapte ani și de care parcă nu-și mai amintește nimeni altcineva. Numai eu îmi amintesc că eram îngerașul care vestea nașterea Mântuitorului. Parcă numai în inima mea a rămas frumusețea, bucuria și amintirea îngerului care-am fost. Ingerul acela îmi apare în suflet în fiecare Ajun al fiecărui Crăciun. Îmi pare că și astăzi merge pe la casele oamenilor, îmi pare că-și reia mereu călătoria și misiunea de a anunța că s-a născut copilul Domnului. Îngerașul care-am fost renaște în fiecare Ajun în sufletul meu, îl văd mergând pe ulițele înguste alături de perechea lui, înotând prin zăpezi ca-n povești, căci așa erau zăpezile în satul meu, uneori cât gardurile de înalte, și îl simt repetând din nou și din nou: ”Astăzi s-a născut Mesia cel luminos”... Îngerașul care-am fost renaște, parcă, în fiecare Ajun al Crăciunului și de aceea ziua aceasta este pentru mine cea mai mare dintre toate zilele anului, căci aceasta-i ziua în care..am din nou aripi, căci îngerul care-am fost îmi apare viu în suflet și-n minte!

Crăciun fericit, dragi prieteni!
Copilul Domnului să se nască în sufletele voastre...

duminică, 27 noiembrie 2016

Vă așteptăm la Brașov marți, 29 noiembrie, ora 18,00


De ce ne este rușine să vorbim despre sex? De ce ne este rusine să spunem că iubim?

                  




Întrebarea ”de ce ne este rușine să vorbim despre sex?” mi-a pus-o zilele trecute o reporteriță care a scris despre lansarea cărții ”Aproape totul despre iubire și sex”(Editura Dharana, nov.2016). Am aflat ulterior că publicațiile oficiale nu au voie să scrie cuvântul ”sex”. Nu știu cât, unde și până unde este interzis să pronunțăm acest cuvânt, nu știu dacă televiziunile sunt supuse acestei restricții, deși nu m-aș mira să fie astfel. Mărturisesc că n-am fost conștientă de ”rușinea de a vorbi despre sex”, nici de restricțiile exterioare existente în legătură cu această temă atunci când am dat titlul cărții scrise împreună cu acad. Ovidiu Bojor, ”Aproape totul despre iubire și sex”. 

Inconștiența noastră a venit din faptul că n-am scris o carte vulgară, ci una utilă, pe de o parte, celor care au probleme sexuale( de la impotență, ejaculare precoce și până la frigiditate), utilă chiar și celor care au diferite alte afecțiuni descrise  de doctorul Ovidiu Bojor. Dincolo de aceasta, plantele pe care le recomandă domnia sa au întrebuințări diverse, de la bolile de inimă și până la diabet sau boli de piele. Citind descrierile doctorului Bojor oamenii pot conștientiza că au o problemă medicală și se pot adresa unui specialist pentru tratament. Cartea noastră este compusă din două cărți, cea de-a doua fiind semnată de mine și poartă titlul ”O perspectivă spirituală asupra iubirii și a sexualității”. Scriu aici despre cum am putea să iubim mai mult și asta pentru că, în loc să ne recuperăm puterea de a iubi, fie în cuplu, fie în alte împrejurări de viață, divorțăm, ne despărțim și rupem legăturile cu oamenii dragi, când ceea ce este corect să facem este doar să nu renunțăm noi înșine la iubire. Scriu în cartea noastră despre iubirea mântuitoare, despre sexul ca act meditativ, despre cum putem emite mai multă iubire, despre rolul ascuns al sexualității și anume acela de a ne face conștienți de noi înșine. Și prin sexualitate ne putem cunoaște și putem păși pe calea transformării de sine. 
N-am tratat aici energia sexuală ca pe o manifestare a instinctului, cât am subliniat faptul că instinctul însuși este un program creat de însăși inteligența divină, ne este hărăzit să-l trăim, și ne este scris să citim în propria conștiință cu ajutorul acestei energii, care nu-i altceva decât expresia iubirii divine. Tratând sexul ca până acum, vulgarizându-l și blamându-l nu facem decât să negăm inteligența divină care l-a creat cu iubire și ne sugerează prin toate mijloacele să-l readucem acolo unde-i este locul: în relația cu dragostea, cu iubirea pentru viață, cu sursa fericirii, a bucuriei și a frumuseții ființei. 
Ceea ce știu astăzi este că apariția cărții cu acest titlu mi-a dezvăluit existența unui blocaj masiv în conștiința colectivă, existența unui câmp energetic masiv, care ține conștiința în chingi uriașe, în vreme ce tocmai sexul fără nici un fel de iubire, sexul ca act fizic și percepția lui ca fiind ceva ”rușinos” ne ține într-o stare de inconștiență în legătură cu frumusețea, bucuria și grația pe care ne-o poate aduce prin recuperarea percepției despre ce este sexul cu adevărat. Chiar și așa, în condițiile în care am făcut din sex mai degrabă un act genital decât unul care atinge sufletul, așa cum ar fi cazul să-l percepem, îl facem, dar ne este rușine cu asta. 
Negând sexualitatea și ascunzând-o nu facem decât să negăm viziunea divină, care ne-a creat în așa fel încât nici unul dintre noi să nu ne putem sustrage de la trăirea dorinței sexuale. Energia erotică este aceea care se opune morții, este însăși energia vieții. Rușinea de a ne privi în față această energie provine cred din faptul că o privim așa cum ne-o arată alții: ca pe o expresie a vulgarității, a corporalității, a plăcerii și a urâtului cotidian. În realitate noi avem nevoie să ne recuperăm percepția despre sacralitatea energiei sexuale, să o recunoaștem ca energie a iubirii și creație a divinului. Nu putem spune că Dumnezeu a greșit făcându-ne sexul, căci tocmai prin ele se perpetuează viața și el este un aspect prin care se manifestă iubirea pe pământ. 


Nu ar trebui să ne fie rușine când iubim, ci când nu iubim. Ar trebuie să ne fie rușine când invidiem, când urâm pe cineva, când ne răzbunăm, când suferim de gelozie, când suntem furioși, când trăim emoții distructive. Ar trebui să ne fie rușine când se manifestă în noi neputința de a iubi (căci aceasta este Iadul, cum bine a spus cineva și să mă ierte că nu-mi amintesc numele) și să ne întoarcem pe calea corectă a sufletului nostru, care este întotdeauna o cale a iubirii. Să iubim este sensul vieții noastre. Cum să ne fie rușine să iubim? Dacă nu ajungem la iubire pentru tot ce este în lumea aceasta, dacă nu ștergem din noi negativitatea, dacă continuăm să percepem iubirea ca pe ceva rușios, nu înțelegem sensul venirii lui Hristos și nu vom ști că ne mântuim prin iubire, că negativitatea ne oprește de la a trăi iubirea. 
Cele mai frumoase iubiri ale oamenilor se întâmplă în copilăria mică, de la grădiniță. Sufletele copiilor simt iubirea și aceasta-i frumoasă, inocentă, plină de lumină. Mai devreme sau mai târziu, ființa umană trebuie să se întoarcă la iubirea inocentă, la această trăire minunată, fără de care mântuirea nu este posibilă.



Cartea noastră, ”Aproape totul despre iubire și sex” nu are nici măcar o urmă vagă de vulgaritate, dimpotrivă. Tinerii care vor citi ”Perspectiva spirituală asupra iubirii și a sexualității” nu vor mai face sex oricum, se vor gândi mai mult la acest subiect și cu totul altfel decât au făcut-o până acum, căci vor înțelege că actul genital nu-i folosește sufletului și poluează conștiința. Vor înțelege rolul ascuns al virginității și importanța recuperării percepției despre sacralitatea energiei vieții și necesitatea reîntoarcerii noastre la sexul făcut din dragoste. Cei care au avut o energie sexuală excesivă vor găsi și remedii practice pentru ea, dar vor înțelege că excesul este o scăpare de sub control cauzată de pierderea iubirii. Oamenii vârstinici vor găsi nenumărate beneficii pentru corp, suflet și spirit chiar dacă nu mai au o viață sexuală. Deci, să ne recuperăm forța de a privi energia sexuală ca pe o manifestare a energiei iubirii, așa cum au perceptu-o și marii înțelepți ai acestei lumi este, cred, o misiune, care va aduce vindecare conștiinței umane, ridicându-i de pe ochi vălul de ceață care ține ascunsă tocmai iubirea și unul dintre cele mai puternice mijloace de trăire a fericirii în plan omenesc. 
***




Maria Timuc și Ovidiu Bojor vă așteaptă la Brașov marți, 29 noiembrie a.c, la Centrul Cultural Reduta, Sala Mare( Str. Apolonia Hirscher, nr. 8) la conferință și dublă lansare de carte, cum puteți vedea în afișul de mai jos, unde sunt și coperțile celor două cărți.
Tema conferinței poartă titlul cărții: ”Aproape totul despre iubire și sex”(EDitura Dharana). Vom vorbi ”altfel” despre iubire și sexualitate,   două aspecte esențiale ale vieții pe pământ, prezente permanent în viețile noastre și, cu toate acestea, misterioase și fascinante, despre nevoia de a privi sexul și sexualitatea ca manifestări ale  energiei care perpetuează existența și fac viața omului puțin mai frumoasă dacă-i înțelegem sensurile ascunse și pe acelea pe care noi singuri le ascundem fără să ne dăm seama că tocmai asta facem.


Vă rugăm să abadonați rușinea, dar să țineți în suflet dragostea și lumina ei. Vă așteptăm la Brașov. 


















miercuri, 23 noiembrie 2016



”Aproape totul despre iubire și sex” - o lansare frumoasă





Marți seara, la lansarea cărții ”Aproape totul despre iubire și sex”, autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc, și a cărții ”Himalaya - de la Ayurveda la medicina modernă”, autori acad.dr Ovidiu Bojor și dr. Laura Miclăuș, ambele apărute la Editura Dharana, a fost lume multă, frumusețe, grație și bucurie. Au vorbit despre cartea ”Aproape totul despre iubire și sex” autorii, dar și invitații speciali ai serii, respectiv acad.dr. Adrian Restian, prof.dr. Dumitru Constantin Dulcan și Emil Străinu. Adrian Restian a vorbit despre puterea ”iubirii mântuitoare”, despre putrerea vindecătoare a iubirii, un aspect confirmat deja științific. De asemenea,  Dumitru Constantin Dulcan a vorbit despre legătura dintre iubire și sexualitate, despre impactul iubirii și al sexualității făcute cu iubire asupra creierului, respectiv asupra întregului organism uman. Prin sexul elevat putem atinge trăiri transcedentale, a spus Dulcan și aceasta este una dintre ideile pe care le susține cartea lansată aseară. Și Emil Străinu a apreciat rolul educativ al cărții și mesajul care susține refacerea legăturii dintre iubire și sex și nevoia de a percepe sexualitatea la un nivel superior pentru ca specia noastră să urmeze cursul firesc al naturii și să supraviețuiască. 
Despre cartea ”Himalaya - de la Ayurveda la medicina modernă” au vorbit dr. Laura Miclăuș, precum și acad. dr. Ovidiu Bojor. Această carte, precum și ”Aproape totul despre iubire și sex ” conțin descrierea unor plante studiate știițific care au rol vindecător și intră deja de mulți ani în compoziția unor medicamente excepționale sau ar putea deveni în viitor ingrediente ale unor medicamente fără efecte secundare și adverse. 
Participanții la eveniment s-au bucurat să asculte câteva melodii frumoase, cântate de poetul Traian Chiricuță și poetul Cătălin Codru, iar actrița Doina Ghițescu a făcut deliciul serii grație talentului său. 

Maria Timuc și Ovidiu Bojor le mulțumesc tuturor prietenilor care au venit aseară la eveniment, inclusiv celor de pe Facebook, precum și personalităților prezente. Mulțumim artiștilor care ne-au încântat, și, - în mod special - organizatorilor evenimentului, respectiv Editura Dharana și directorului său, Ioan Busuioc și Prisum Internațional, distribuitor al produselor Himalaya în România.
Mulțumim pentru spațiul minunat și generos pe care ni l-a pus la dispoziție Compania de Librării București, Librăria Luceafărul și dnei Marieta Seba, directorul Companiei de Librarii Bucuresti, care a fost o gazda exceptionala.
Mulțumim domnului Silvian Miron pentru produsele minunate ale firmei sale: ”NECTAR SILVIAN DIN MEI SI SECARĂ - CREMĂ DE BRAGĂ”, firmei OCEAN FISH și lui Petru Buiuca, primul MasterChef din România. 







luni, 21 noiembrie 2016


Fragment din cartea ”Aproape totul despre iubire și sex”, autori Maria Timuc și Ovidiu Bojor, Editura Dharana, nov.2016. Astăzi, 22 nov a.c, ora 18,30, la Librăria Luceafărul din București (Bdul Unirii, nr. 10: la Piața Unirii, Fântâni), vă așteptăm la lansarea cărții.


Iubirea mântuitoare


"Singura încăpățânare a vieții tale să fie aceea de a iubi, orice ar fi. Să iubești dacă ești trădat, umilit, căzut, distrus, să iubești când ești bolnav și nu înțelegi de ce tocmai tu, să iubești când ești părăsit chiar dacă te doare până-n adâncul sufletului, să păstrezi iubirea când te devastează pierderile vieții, când oamenii dragi nu te înțeleg și nu te acceptă: aceasta-i încăpățânarea care-ți poate arăta ”realitatea existenței” și frumusețea ei spirituală, care-i doar lumină și iubire. Nici o altă încăpățânare nu este mai înaltă decât aceasta prin care faci din iubire țelul tău și nu-ți trebuie un timp special pentru asta, nu e nevoie să pleci din lume, nici să studiezi limbile pământului, cât să aduci bunătatea în fiecare colțișor din mintea ta și numai din ea să vezi existența. Cu ochii bunătății, cu ochii senini ai un copil să privești către tot ce te înconjoară și, făcând din aceasta un exerciu premeditat, conștient, vei simți că iubirea curge prin trupul tău, prin mintea ta și prin sufletul tău. Când renunți la a vedea cu ochii iubirii, renunți la adevăr și asta aduce suferință. Calea iubirii e calea spirituală, ea trebuie cultivată permanent, pentru ea trebuie să lași în urmă tot ce ai știut că este lumea și tu însuți, căci acel tu pe care-l vei găsi va străluci și va lumina ca o stea în întunericul amăgitor al vieții. Nu există un alt tu decât acela care iubește: oricare altul este o creație a minții. Tu, cel hărăzit să fie aici și acum, ești iubirea întrupată. Cine ești tu nu este o funcție, nu este făcut din lucrurile care te înconjoară, nu ești banii tăi, nici emoțiile tale, nici suferințele, nici măcar gândurile tale. Cine ești tu nu greșește, nu eșuează, nu disprețuiește, nu ucide, nu neagă nimic, ci-n infinita-i blândețe și bunătate permite experiențele tale, oricare ar fi ele. Cine ești tu e-n adâncul tău, el privește din tine gândurile, emoțiile, lumea, viața, el e cel ce te așteaptă să înțelegi că ești în trecere pe aici, că dincolo de toate cele trecătoare e în tine cineva care nu îmbătrânește, nu urăște, nu vede răul și acel tu este Iubirea nemuritoare. Tu ești iubirea care a fost, este și va fi întotdeauna"! 
(Maria Timuc - fragment din cartea "Aproape totul despre iubire si sex", autori Ovidiu Bojor si Maria Timuc, Editura Dharana, nov 2016)




duminică, 20 noiembrie 2016

Vă așteptăm la o dublă lansare de carte marți, 22 nov., ora 18,30, la Librăria Luceafărul:
”Aproape totul despre iubire și sex”, autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc, Editura Dharana
”Himalaya de la Ayurveda la medicina modernă”, autori acad. dr. Ovidiu Bojor și dr. Laura Miclăuș


                                                      INVITATIE



Marți, 22 noiembrie a.c, ora 18,30, la Librăria Luceafărul (Compania de Librării București: Bdul Unirii, nr. 10: parcarea în Piața Constituției și apoi mergeți pe jos trei minute spre Piața Unirii pe partea dreaptă, sau puteți veni cu metroul până la Piața Unirii – ieșirea spre Tribunal: dinspre Unirii librăria este pe partea stângă), Editura Dharana în colaborare cu Prisum Internațional lansează cartea ”Aproape totul despre iubire și sex”(Editura Dharana), autori acad. Dr. Ovidiu Bojor și Maria Timuc, precum și o altă carte semnată acad. Dr. Ovidiu Bojor și dr. Laura Miclăuș: ”Himalaya de la Ayurveda la medicina modernă”. Cele două cărți au în comun un autor, pe acad. Dr. Ovidiu Bojor, o somitate în materie de fitoterapie în România.
Cu această ocazie, cantautorul Traian Chiricuță vă va încânta cu unele dintre cele mai frumoase melodii, iar actrița Doina Ghițescu va susține un moment umoristic.
Vă așteptăm să petrecem împreună o seară frumoasă în compania autorilor și a altor invitați speciali, pe care doriți, cu siguranță, să-i cunoașteți și să-i aveți aproape.
Sponsori ai evenimentului:
”NECTAR SILVIAN DIN MEI ȘI SECARĂ – CREMĂ DE BRAGĂ” și OCEAN FISH în colaborare cu  Petru Buiuca, primul câștigător MasterChef din România.
                                                MARIA TIMUC și OVIDIU BOJOR


***




Despre cartea ”APROAPE TOTUL DESPRE IUBIRE ȘI SEX” – autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc, Editura Dharana, noiembrie, 2016


Cartea conține 372 de pagini și este împărțită în două mari capitole. În prima parte, semnată de Ovidiu Bojor, puteți citi despre plantele care au rol de stimulare sau inhibare a sexualității în diferite regiuni ale lumii, de la China la India, de la plantele care cresc în țara noastră și până la elixirele dragostei din ”Lumea Nouă”, de la plantele care pot trata disfuncțiile sexuale, precum impotența, ejacularea precoce, frigiditatea etc. și până la cele afrozidiace sau la cele anafrodiziace. Ovidiu Bojor semnează și o ”parte specială” care descrie fiziologia și psihologia vieții sexuale, cauzele medicale ale disfuncțiilor sexuale și cele psihologice, incluzând aici și remedii, între care aromoterapia, dietetica sexualității și educația sexuală. Iată câteva titluri: ”Euforizante, excitante, halucinogene”, ”La izvoarele medicinii tradiționale chineze”,”Ce sunt și cum se prepară elixirele dragostei”, ”Unguente și tincturi afrozidiace”, ”Erosul sau dragostea adevărată”, ””Cauzele organice ale disfuncțiilor sexuale”, ”Aromaterapia senzuală și emoțională” etc.
Partea a doua a cărții, semnată de Maria Timuc, ”O perspectivă spirituală asupra iubirii și a sexualității”, descrie diferite tipuri de iubire: iubirea mântuitoare, iubirea reciprocă, iubirea posesivă, iubirea necondiționată, iubirea ca lumină, iubirea spontană etc și insistă asupra recuperării legăturii dintre iubire și sexualitate, a necesității de a privi sexul în latura sa luminoasă, de energie a vieții, de energie care ne-a adus pe lume pe noi toți și care are, între altele, o funcție ascunsă, aceea de conștientizare și deschidere a ușilor care duc spre iubire și creșterea nivelului de conștiință. Câteva dintre titlurile acestui capitol subliniază necesitatea de a învăța să iubim și să recuperăm iubirea în noi înșine de câte ori o pierdem din diferite motive: ”Practici care ne ajută să simțim mai multă iubire”, ”Iubirea și cele două forme ale atașamentului”,  ”Plăcerea și gândurile nobile”, ”Energia sexuală este incontrolabilă în absența iubirii”, ”Fuziunea energetică și informațională prin sexualitate”, ”Foamea de sex – o foame de adevăr și de iubire”, ”Sexul ca act meditativ”, ”Practica iertării”, ”Rolul sexualității în cunoașterea de sine” etc.
Noi credem că lumea modernă afișează o dezinhibare sexuală excesivă, dar – în realitate – ea privește sexul mai mult ca act fizic, ca sursă a plăcerii, fără a pătrunde misterul energiei sale creatoare și a-l înțelege ca manifestare a iubirii și ca instrument divin de creație a ființelor vii. Ne este jenă să vorbim despre sex tocmai pentru că l-am coborât în bezna corporalității, când el este prin excelență un act non fizic, care ne poate duce spre transcendență și iubire dacă vom înceta să-l banalizăm, să-l vindem și să-l facem doar cu trupul, nu și cu sufletul. Despre toate acestea puteți citi în cartea noastră.
**



”Despre unele dintre aspectele tainice ale iubirii și ale sexualității puteți citi în cartea de față, despre relația dintre corp, emoții și gânduri, despre necesitatea de a învăța iubirea și a readuce în obișnuința percepției relația firească dintre iubire și sex. Academicianul Ovidiu Bojor vă poartă prin imperiul istoriei plantelor, ele însele „ființe vii”, prietene ale oamenilor și vindecătoare ale unora dintre cele mai sensibile părți ale ființei: trupul său, adică partea prin care se manifestă spiritul, sufletul și mintea omului. Veți găsi aici indicii și remedii, rețete și soluții pentru disfuncțiile sexuale, precum impotența, frigiditatea, ejacularea precoce sau alte boli ale organelor genitale (și nu doar ale lor), precum și referințe despre psihologia, spiritualitatea și sensibilitatea umană. Veți cunoaște mai bine plantele, deopotrivă afrodiziace și anafrodiziace, pe cele care nu trebuie consumate sau pe cele care trebuie consumate cu chibzuință, căci „doctorul divin” le-a conceput pe multe dintre ele ca medicamente, prevăzând – parcă – posibilitatea ca omul să se abată de la legile divine prin necunoaștere, neînțelegere, inconștiență și cine mai știe prin ce alte mijloace. Soluțiile, remediile, rețetele, elixirele și informațiile despre plante și acțiunea lor vindecătoare sunt documentate științific și la fel este documentat capitolul semnat tot de acad. Ovidiu Bojor despre „Fiziologia și psihologia vieții sexuale”. Perspectiva spirituală, semnată de Maria Timuc, este mai degrabă rodul „observației” făcută prin prisma experienței spirituale, a căutărilor în domeniul spiritual și al percepției subiective. Avem aici o pledoarie pentru iubire și pentru refacerea legăturii firești între iubire și sexualitate, a cărei pierdere a creat un om atașat excesiv de lumea materială și de voluptățile ei”. (Fragment din prefața cărții ”Aproape totul despre iubire și sex”, Ovidiu Bojor și Maria Timuc – Editura Dharana, nov.2016)


2) Despre cartea ”Himalaya de la Ayurveda la medicina clasică”, Editura Dharana, autori acad.dr. Ovidiu Bojor și dr. Laura Miclăuș

Cartea conține 174 de pagini și vă poartă prin lumea plantelor și a proprietăților vindecătoare ale acestora. Acad. Dr Ovidiu Bojor, o somitate în materie de cercetare a plantelor medicinale, în primul rând ale celor din zonele Himalayane, unde a fost în prima expediție științifică românească timp de doi ani, descrie cu acuratețea sa binecunoscută deja proprietățile vindecătoare ale unor plante pe care compania Himalaya le-a transformat în medicamente de excepție, agreate astăzi și de către medicina clasică. Dr. Laura Miclăuș completează acest tablou al tainelor dezvăluite ale plantelor medicinale, subliniind faptul că formulele terapeutice Himalaya se bazează pe una dintre cele mai vechi practici medicale din lume, Ayurveda. ”În sanscrită, „ayurveda” înseamnă „ştiinţa vieţii” (ayur= viaţa, veda= ştiinţă). Ca sistem holistic de diagnostic şi tratament,  ayurveda consideră că starea de sănătate poate fi asigurată doar păstrând un echilibru între corp, minte şi suflet şi trăind în armonie cu natura. Ayurveda pune accent pe prevenirea îmbolnăvirii şi apreciază că alimentaţia şi stilul de viaţa sunt esenţiale pentru menținerea echilibrului fizic şi emoţional.

Conform concepţiei ayurvedice, fiecare fiinţă este unică, astfel că nu se poate vorbi de rutină şi de reguli universal valabile pentru toţi oamenii.  Recomandările medicale şi cele legate de stilul de viaţă trebuie personalizate, în funcţie de caracteristicile fiecăruia. În filosofia ayurvedică, tot ceea ce există în univers (macrocosmos) există şi în corpul uman (microcosmos), iar interiorul şi exteriorul nostru sunt guvernate de cele trei energii fundamentale numite doshe: Vata, Pitta şi Kapha. Aceste forţe subtile, inteligente  sunt responsabile de toate procesele fiziologice, mentale şi emoţionale din organismul uman, iar dezechilibrul lor determină apariţia bolilor”, scriu autorii în cartea menționată.  Știința ”ayurvedică” stă la baza produselor Himalaya pe care le puteți cunoaște în esența lor grație acestei cărți și care astăzi au devenit cunoscute și apreciate în peste 90 de țări ale lumii. 

luni, 14 noiembrie 2016

A apărut cartea ”Aproape totul despre iubire și sex” (Editura Dharana), autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc


Tăierea legăturilor toxice prin iertare



Cuplurile și noi, cu toții, ar trebui să facem din iertare o practică permanentă și nu spun asta din întâmplare. Ajungem la separare așa des în vremurile acestea pentru că iertarea nu mai este un instrument de autovindecare și de vindecare sau nu este suficient cunoscută pentru această putere a ei. ”Cheia eliberării de regrete şi frică este iertarea. Iertarea nu înseamnă că dumneavoastră justificaţi trecutul. Ea înseamnă eliberare. Se eliberează doar acela care înţelege că a comis o greşeală şi prin înţelegerea acestui fapt el devine mai înţelept. Omul nu posedă darul iubirii perfecte ceea ce înseamnă că greşeşte şi de aceea are nevoie să ierte”, scrie Luule Vilma în cartea sa, ”Iertarea adevărată și iertarea mimată”(Editura Dharana). Deci, toți greșim și de aceea toți trebuie să avem exercițiul iertării celorlalți, ca și exercițiul iertării de sine, împreună cu exercițiul rugăciunii pentru iertare. Iertarea este unul dintre cei mai puternici corectori interiori, unul care poate corecta chiar și karma, o poate șterge și poate rupe legăturile toxice dintre oameni. Una dintre marile puteri ale iertării este aceea că ea se transmite și altor persoane, și celor pe care-i iertăm, creând miracole în mintea, în emoțiile și-n comportamentele lor. Iată aici o metodă de iertare a Lulei Vilma, din cartea menționată mai înainte, o metodă de ”tăiere a legăturilor toxice prin iertare”. 
 CU AJUTORUL IERTĂRII!
Legăturile negative se destramă dacă vom spune cu sufletul deschis: 
Eu te iert pentru ceea ce mi-ai făcut.
Eu mă iert că am acumulat în mine acest rău.
Îi cer iertare corpului (organului) meu, fiindcă i-am pricinuit rău.
Eu te iubesc, corpul meu.
Dacă i-am pricinuit cuiva vreun rău (în gând, de asemenea), îi cer iertare. Mă iert şi pe mine pentru cele întâmplate.

Aţi înţeles corect? A elibera înseamnă a ierta, deci trebuie să eliberaţi legătura negativă de la ambele capete”.(Maria Timuc)

Fragment din Cartea ”Aproape totul despre iubire și sex” (Editura Dharana), autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc.

Cartea este disponibilă momentan  pe acest site:
Mâine voi reveni cu detalii despre lansarea ei, care va fi săptămâna viitoare la București. 


 

vineri, 4 noiembrie 2016





Fidelitatea față de iubire 





Fidelitatea față de iubire este o trăire profundă, care atrage după sine și fidelitatea emoțională, și pe aceea sexuală. Pentru că iubirea este mai mult decât un sentiment, adică o stare de conștiință înaltă, poate atrage în preajma celui care iubește nenumărate persoane care simt emisia de iubire și o pot râvni. Dar tot iubirea ca stare de conștiință presupune claritate mentală și emoțională, precum și clarificare cu privire la relațiile sexuale. Nu ne putem rătăci iubind, ci ne putem rătăci când nu știm încă ce este iubirea și credem că o putem căuta și găsi oricum, inclusiv prin schimbarea permanentă a partenerilor sexuali. Conștiința înaltă este clară în privința iubirii și a sexualității. Ea știe că atracția nu e același lucru cu iubirea și știe că energia sexuală se poate trezi chiar și dacă ne mângâiem singuri într-un fel anume sau dacă cineva ne atinge cu intenții sexuale.




Pentru iubire întrebarea „oare eu iubesc?” nu există pentru că iubirea, când este prezentă în sufletul nostru, ne oferă certitudinea „eu iubesc”. Iubirea este o trăire care se afirmă pe sine ca certitudine în adâncurile ființei care iubește. Iubirea nu are dubii în privința propriei sale existențe. Ea e precum credința în Dumnezeu; dacă credem că Dumnezeu există, nimic din ce se întâmplă nu ne poate pune credința la îndoială, nu putem întreba: „Oare chiar există Dumnezeu”? Oricâte încercări ne-ar sfredeli viețile, oricâte suferințe am trăi, orice s-ar întâmpla între noi și Dumnezeu sau între noi și ființa iubită, certitudinea existenței lui Dumnezeu și-a existenței iubirii în sufletul nostru rămân acolo.
Ființa umană trăiește o multitudine de sentimente, de emoții, trăirile sale sunt mereu în schimbare, dar iubirea e ca un fundal, e ca cerul: stă mereu acolo, sus, este peste tot, lasă norii să treacă, lasă zilele și nopțile și ploile, și ninsorile, dar el rămâne. Este o prezență cu neputință de schimbat. Când suntem conectați cu iubirea noi știm, pur și simplu, că iubim și, dacă iubim o ființă din această stare, fidelitatea devine o consecință a iubirii, la fel de simplă și de frumoasă cum este iubirea însăși. Pot trece pe lângă noi atunci persoane extraordinare, femei frumoase, bărbați minunați, puternici, dar iubirea pe care o trăim ne va oferi o mare capacitate de discernământ. Nu vom mai simți dificultatea de a ști dacă iubim sau dacă suntem doar atrași sexual de o persoană, căci tocmai iubirea este garanția discernământului. 
(Maria Timuc - fragment din cartea ”Aproape totul despre iubire și sex” - semnată de Ovidiu Bojor și Maria Timuc, Editura Dharana, 2016).



NOTĂ:

Cartea ”Aproape totul despre iubire și sex”, semnată de Ovidiu Bojor și Maria Timuc, va ieși de la tipar curând și va fi lansată la București pe 22.11.2016,  orele 18,30, la Librăria Luceafărul, zona Piața Unirii. Voi reveni cu amănunte în perioada următoare.



duminică, 30 octombrie 2016

În curând apare și va fi lansată cartea
”Aproape totul despre Iubire și sex”, autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc - Editura Dharana



”Iubiri care luminează chipurile îndrăgostiților”

”Experiența umană arată că, într-adevăr, sunt iubiri care luminează chipurile îndrăgostiților și unele care le întunecă. Sunt acte sexuale care energizează ființa și unele care o storc de energie, o obosesc, bărbații și femeile cad după ele într-un somn adânc, de parcă ar fi pierdut energie. De fapt, aș spune că presupusa pierdere de energie este o intrare în propriile programe inconștiente, negative, pe care le-am conceput singuri, în experiențele vieții, în trecut, programe care nu se aflau în lumina conștienței înainte. Iubirea le-ar energiza, le-ar schimba, le-ar transmuta, le-ar vindeca și chiar face aceasta când iubim, căci observăm că iubirea ne schimbă perspectiva asupra vieții, percepțiile, ne ajută să iertăm, să înțelegem, să acceptăm, să ne bucurăm și să transcendem iraționalitatea. 

Sexul fără iubire e un fel de eșec al energiei de a ne vindeca, un eșec cauzat de inconștiența noastră cu privire la rolul energiei sexuale, care curge în jos, dar – în lipsa iubirii – nu se poate întoarce în sus, spre cer, spre inimă, spre minte, spre ființa noastră superioară. Din această cauză, „cei ce sunt goi de iubire sunt plini de sex”, cum spunea Osho. Energia sexuală vine din nou și din nou să ne vindece, căci, nerealizându-și misiunea, ea devine mai puternică, mai vijelioasă, mai incontrolabilă până ce înțelegem că prin ea căutăm iubirea. Odată găsită iubirea nu mai avem nevoie să facem sex cu alte și alte persoane: iubirea oprește instinctul sexual la partenerul pe care-l iubim, căci realizăm împreună cu acesta transcendența și vindecarea programelor din trecut, inconștiente până atunci, recontextualizând prin iubire toate percepțiile și folosind puterea iubirii de a ierta, a accepta, a înțelege, a trece peste obstacole și răni, a trece peste traumele din trecut cu iubire. De aceea ar trebui cu toții să învățăm iubirea, să învățăm că ea este o stare de conștiință, dar și o putere energetică, una care curge prin corpurile noastre fizice, mentale, emoționale, una care curge și prin organele noastre genitale cu două mari scopuri: acela de a perpetua specia și de a învăța să iubim, să-i permitem energiei iubirii să ne hrănească trupurile cu adevărat, să-i permitem energiei sacre să ne umple și să se manifeste prin noi. 



Când iubirea „de sus” curge prin îndrăgostiți, actul sexual îi luminează, le așează lumină pe chip: ei strălucesc, se înfrumusețează, parcă s-ar fi trezit dintr-o meditație în care i-au luminat îngerii, prin ochii lor parcă ar privi îngerii. E un spectacol atât de grandios în această apariție a luminii pe chipurile celor ce s-au regăsit în unul singur prin iubire și sexualitate încât nu se poate să fie omenesc și nu se poate să fii om și să nu cauți măcar o dată în viață să fii în el. Lumina e hrana din cer ce li se dăruiește celor care se îmbrățișează cu dragoste, celor care se sărută cu buzele pline de dragoste, celor prin mâinile cărora divinul însuși îl mângâie pe iubit sau pe iubită: pentru această lumină, pentru a o atinge, pentru a o lăsa să ne pătrundă și să ne înlănțuie cu dulceața ei avem nevoie să refacem legătura dintre iubire și sex și să aducem pe lume copii ai luminii, copii din sferele înalte, copii care vor duce lumea în locuri de neimaginat astăzi. Noi trebuie doar să învățăm iubirea pentru a lăsa lumina ei să lucreze prin noi pe Pământ și să readucem sacrul în împreunarea cu ființa iubită, făcând din întâlnirea trupurilor noastre o întâlnire a sufletelor, să facem din trupurile noastre un fel de temple pentru rugăciune și dragoste. 



Să înțelegem exact acest aspect: iubirea, la fel ca gândul, nu se vede cu ochiul liber, nu poate fi urmărită la microscop, dar ea are o formă subtilă, un anume grad de materializare subtilă, care ne determină s-o simțim, să știm sigur că e iubire și, atunci când nivelul ei de manifestare este foarte înalt, este percepută ca lumină vizibilă. Lumina iubirii este cât se poate de concretă, curgerea ei luminează, înfrumusețează și pozitivează gândurile, exacerbează emoțiile pozitive și sentimentele frumoase și se resimte în corp și-n lumea înconjurătoare. Miza ființei ar putea fi aceea de a se transforma pe sine până acolo unde să devină un canal pentru manifestarea iubirii ca lumină. Ea se simte ca extaz – în forma cea mai puternică – și creează sentimentul că ocupă fiecare celulă a corpului. Numai o singură dată în viață dacă am trăi această stare, fie și pentru foarte scurt timp, o vom căuta mereu prin tot ce vom face. 

(Fragment din Capitolul ” Iubiri care luminează chipurile îndrăgostiților”, semnat Maria Timuc în cartea ”APROAPE TOTUL DESPRE IUBIRE ȘI SEX”, autori Ovidiu Bojor și Maria Timuc, Editura Dharana- noiembrie, 2016)



NOTĂ

Cartea ”Aproape totul despre iubire și sex”, semnată de Ovidiu Bojor și Maria Timuc (Editura Dharana) va ieși de la tipar la data de 15 noiembrie și va fi lansată curând la București. Vom anunța aici detaliile despre lansare, unde vă așteptăm...curând. 

duminică, 28 august 2016

Ioan Chelaru







La aniversarea a 70 de ani de viață

Maestrul Ion Chelaru - un om care și-a împlinit destinul

 

 

”De ce te sărbătorești cu o zi înainte, Ioane”, l-am întrebat zilele trecute pe Ioan Chelaru, care împlinește 70 de ani la 29 august a.c?

”Păi... Nu sărbătoresc împlinirea a 70 de ani, ci despărțirea de 69 de ani”, mi-a spus el, zâmbind ștrengărește pe sub mustățile prelungi, care – privindu-le – îți amintesc că actorul l-a întruchipat pe Stalin, ce-i drept, pe scenă.






Umorul nu-i punctul forte al marilor actori care au umplut inimile celorlalți cu râsete și bucurie( ba, parcă tocmai ei sunt străbătuți de fiorul dramatic al existenței), dar Ion Chelaru are momente de viață la fel ca cele de pe scenă. Deși are o fire înclinată spre seriozitate, mai degrabă contemplativă, sensibilă și călătoare prin tainicele umbre ale ființei umane, omul Ion Chelaru e înzestrat cu umor, un umor fin, inteligent, care răzbate din spatele măștii sale de ”om dur”. Acest om, aparent ”mărunt” din punct de vedere fizic, emană o putere fantastică, una ascunsă înlăuntru, în partea ascunsă a minții și a sufletului său, o putere care l-a purtat prin această viață ca pe un om demn, capabil să treacă peste furtunile propriei existențe. Hărăzit pentru actorie, Ion Chelaru nu s-a lăsat până când n-a ajuns la facultatea dragă sufletului său. Timp de șapte ani la rând a dat la facultate. Era tânăr pe atunci, dar – pe cât de tânăr – pe atât de perseverent în a-și urma visul și vocația. 




Film realizat de Ioan Busuioc - 

conține fotografii cu unele dintre cele mai importante roluri ale lui Ioan Chelaru, precum și pasaje din unele dintre piesele sale de teatru, în special ”Yorick”, din cartea ”Dialoguri Dramatice”. 





Eu cred că, dacă ar fi fost nevoie, Ion Chelaru ar fi făcut la fel ca Edison, care a încercat de 999 de ori să inventeze becul și a reușit la încercarea numărul 1000. O asemenea determinare este posibilă doar pentru acei oameni care ”au intuiția” că ceea ce caută există, deja. Este o cunoaștere, ascunsă în profunzimile ființei, o intuiție formidabilă, care îl motivează pe căutător, așa încât eșecul nu-i decât o întârziere pozitivă, care mobilizează și mai mult resursele frumoase, precum forța, inteligența și talentul. O asemenea cunoaștere a avut Ion Chelaru despre vocația sa fundamentală: aceea de a fi actor și a aduce la viață nenumărate personaje. Cei născuți actori, precum este Ion Chelaru, au știut dintotdeauna că sunt..actori și au demonstrat aceasta de-a lungul întregii vieți. Iată-l și pe Ion Chelaru la 70 de ani, purtând cununa frumoasă a unei vieți împlinite prin talent, muncă, răbdare, perseverență, inteligență, intuiție, îndrăzneală, dar și modestie. A jucat în nenumărate piese de teatru( le aveți mai jos, așa cum ni le prezintă Wikipedia) și în nenumărate filme, făcând roluri magistrale.

 


În imagine: 

Ion Chelaru și soția sa, Mirela Gorea, în piesa ”Tango”, la Teatrul Bulandra din București.


Între cele mai solicitante roluri ale maestrului Chelaru a fost ”Stalin”, un personaj complex, straniu, în sufletul căruia actorul a descoperit - trăindu-i emoțiile - slăbiciunea, lacrimile, puterea, sadismul și sensibilitatea, frica, ura și dragostea de putere. ”Repetând pentru rolul lui Stalin mă cuprindea un plâns teribil, o stare ciudată, de parcă preluam o suferință interioară tainică a personajului. Au fost zile și momente grele pentru mine”, mi-a mărturisit Ion Chelaru într-o zi. Așa se întâmplă cu marii actori: ei intră în pielea personajelor, devin chiar acele personaje și sfârșesc prin a retrăi complet emoțiile lor. În această identificare totală cu personajul se ascunde forța marelui actor, puterea lui de a trăi în aceeași viață mai multe vieți, puterea lui de a fi...mereu altul, mereu altcineva. Poate că actorul este singura ființă care, într-o viață, poate fi și rege, și sclav, și dictator, și ucigaș, și salvator de suflete, și terapeut, și bețiv, și afemeiat, și bărbatul perfect, și omul angelic, și cel frumos, și cel urât. Experiența emoțională a actorului nu poate fi – cred – egalată de nimeni altcineva, căci cu toții trăim în limitele propriului nostru Eu, a propriei experiențe emoționale, un singur personaj, pe noi înșine, așa cum suntem. Actorul, însă, ne trăiește pe noi toți și poate deveni oricare dintre noi, cunoscându-ne prin forța sa misterioasă de a pătrunde în trăirile noastre ca și cum ar fi ale sale. Aceasta a făcut și Ion Chelaru, cum au făcut toți marii actori.




În piesa ”Tango”, la Teatrul Bulandra

 


Ion Chelaru în piesa ”Avarul Îndrăgostit”, la Teatrul de Comedie din București


Piesele în care îl puteți vedea pe Ion Chelaru acum sunt: ”Avarul îndrăgostit” al lui Moliere, ”Escu”, ”Scorpia îmblânzită”, ”Revizorul”, ”Suflete Moarte”, a lui Gogol, toate la Teatrul de Comedie din București și ”Tango”, o piesă în care joacă alături de soția sa minunată, Mirela Gore, la Teatrul Bulandra. Trei dintre aceste piese, respectiv Scorpia Îmblânzită, Suflete moarte și Tango, au avut priemera în ultima stagiune teatrală.

Ion Chelaru este și scriitor, dramaturg și poet, încă unul talentat și preocupat de destinul ființei umane, al speciei, al lumii. Piesele sale dramatice trădează căutarea frenetică a răspunsurilor la întrebările fundamentale ale vieții, la întrebările legate de existența lui Dumnezeu, de existența unui sens și a justificării existenței. În ”Dialoguri Dramatice” este pregnantă această aplecare a autorului asupra profunzimilor conștiinței umane, unde Raiul, Iadul, Dumnezeu, răul și binele se împletesc cu un scop precis, întru gloria divină și decoperirea sensului vieții noastre. Spiritul învinge în viziunea dramaturgului Chelaru, spiritul este mereu viu și întruparea lui prin noi e doar o călătorie prin vis.

La 70 de ani Ion Chelaru este un om care și-a împlinit destinul: a făcut în această viață tot ce a dorit cu adevărat să facă, a trăit cum a dorit cu adevărat să trăiască și a realizat ceea ce și-a dorit să realizeze. Dincolo de obstacole, norocul, ajutorul divin, talentul, perseverența, încrederea, speranța, frumusețea, grația și bucuria i-au colorat experiențele și l-au adus în fața propriului destin împlinit. El are astăzi o vârstă de aur, o vârstă matură, din interiorul căreia se pot naște vise noi și împliniri mai mari.

Ar fi multe de spus, probabil chiar un roman în câteva volume despre o viață atât de intensă și de frumoasă ca a lui Ioan Chelaru, dar poate că ne va spune/va scrie chiar el într-o zi...acest roman. 

 

La mulți ani, Ion Chelaru!

Prietenii care te iubesc îți doresc acum drum frumos și multi ani fericiți, în care alte vise minunate să-ți devină realitate!

 

 Piesa ”Tango”...Salutul actorului! 

Ion Chelaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Chelaru (n. 29 august 1946) este un actor și regizor de teatru, dramaturg și actor român de film.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1975. A jucat ca actor la Teatrul Național din Iași (1975-1982), Teatrul Bulandra (1984-1988), Teatrul Mic din București (1988-1993) și Teatrul de Comedie din București (din 1994). Printre rolurile interpretate de el sunt Moghilă din Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Andron din Păsările tinereții noastre de Ion Druță, Cantemir Vodă din Drumuri și răscruci de Paul Everac, Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Don Alfonso și Arnolf din Don Juan de Moliere, Stalin din Master Class de D. Pownall, Pampon din D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, Andronache Tuzluc din Ciocoii vechi și noi deNicolae Filimon, Nonacourt din Pălăria de Eugene Labiche sau Ivan Cuzmici Șpechin din Revizorul de N. V. Gogol.
A scris piese și scenarii de teatru precum YorikMarea călătorieOperațiunea SanaDimineți însoriteCamuflajul și Camillus. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Româniaîn 1993.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
·         Adio, dragă Nela (1972) : Secretul lui Bachus (1984): Vânătoarea de lilieci (1991): Ce zi frumoasă! (TV) / (1992): Balanța (1992): E pericoloso sporgersi (1993) - Uncomisioned officer: Începutul adevărului (Oglinda) (1994) - Pantiușa: Somnul insulei (1994) - Vanghelie, tehnoredactorul cărții: Mesagerul (film TV, 1995: Stare de fapt (1995): Transfer de personalitate (film TV, 1996): Inițiativa (1996): Aerisirea (film TV, 1997): Femeia în roșu (1997) – Matei: Frumoșii nebuni ai marilor orașe (film TV, 1998): Occident (2002) – Generalul: Ciocârlia (2002): Chirița în provincie (2002): Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003) - Le temain: Maria (2003) - șeful de tură: Pălăria (2004) – Nonancourt: „15” (2005) - colonelul Nicolae Ghircoiaș: Midas și povestea fantomei (2010).








Ce i-a spus Dumnezeu trandafirului și l-a ajutat să înflorească?

Ce i-a spus Dumnezeu trandafirului și l-a ajutat să înflorească? ” Acel lucru pe care l-a spus Dumnezeu trandafirul...