marți, 28 iulie 2015


Terapie... pentru minte și suflet


 Pentru ca banii să vină, lasă-i să plece...
Când înghesuim lucrurile, nu-i permitem energiei să curgă liber şi – se pare – asta o facem undeva, în interior mai întâi. Pentru ca banii să vină, trebuie să ai puterea să-i laşi să plece. Pentru ca un om iubit să vină în viaţa ta, trebuie să-l laşi să plece pe acela… care nu te iubeşte acum. Să faci gol înainte de a fi plin, asta-i starea naturală de curgere a energiei. În dependenţă, aduni, aduni, îţi iubeşti cu obs­ti­na­ţie, cu disperare obiectele, fie că-ţi fo­losesc la ceva sau nu şi asta… te blochează. Te blochezi în exterior pentru că ceva s-a blocat în interior. O frică de pierdere a iubirii poate fi căutată într-o dragoste prea mare pentru obiecte sau în reţinerea nejustificată a obiectelor în preajma noastră.

***
 Acceptă ...prin respirație

Cel care înţelege că respiraţia co­rec­tă este un mare „da” spus vieţii, aşa cum este ea, un prim şi grandios act de acceptare a experienţelor, o ac­ceptare a schimbării ca mecanism neschimbător al existenţei, se va bu­cu­ra într-o zi să vadă viaţa cu ochi noi. Toate se mişcă de la sine, ca respiraţia, în folosul existenţei; şi frica, şi mânia, şi durerea, şi fericirea, şi dra­gostea, şi florile, şi apele, şi munţii sunt în serviciu divin printre oameni. Vom fi mai conştienţi, ne vom trezi din somn, din hipnoza binelui şi a rău­lui când vom respira firesc şi vom în­ţelege că acceptarea este un act care are loc mai întâi prin respiraţie şi abia apoi în orice altă formă. Conş­tiinţa are acces la inconştient de îndată ce respirăm cu acceptare, iar acolo, în inconştient, se află o sursă inestimabilă de cunoaştere, de în­ţe­le­gere şi de îndrumare pentru fiecare dintre noi. Suntem întregi când avem acces conştient la informaţia in­conş­tientă. Suntem întregi când trăim sen­ti­­mentul că respiraţia este un fel de a lăsa existenţa că curgă firesc, ca un râu. A permite emoţiilor, gândurilor, eve­nimentelor, oamenilor, naturii şi obiectelor să fie ce sunt şi să-şi joace ro­lurile corect în experienţa vieţii în­seamnă a le accepta printr-un act de respiraţie. Apoi, totul va fi mai uşor, mai blând, mai... natural, totul se va schimba de la sine, va curge de la sine, vindecător, în sprijinul vieţii, ca res­piraţia însăşi.
** 

Intră în bucutărie ca într-un altar

Este oare posibil să le transmi­tem bucatelor lacrimile de fericire, sta­rea de extaz, de bucurie, de tristeţe, de furie, gândurile frumoase, ca şi pe cele urâte? Se pare că... se întâmplă aşa. Dacă ne gândim la faptul că toate formele din univers emit o energie şi au structură vibraţională proprie, atunci şi alimentele, şi obiectele, şi ani­malele, şi florile, şi oamenii, şi fluturii, şi zidurile au o energie specifică. În consecinţă, ele sunt pasibile să re­cepţioneze şi să transmită energie. Dincolo de percepţiile pe care le avem prin simţurile obişnuite de tip gust, miros, pipăit sau prin văz (impactul vizual al mâncărurilor este la fel de important ca şi gustul), noi percepem şi la nivel energetic. Acest tip de percepţie înglobează întregul spectru emoţional, mental şi spiritual pe care-l transmite „bucătarul” atunci când prepară o mâncare. A găti cu dragoste înseamnă, iată, a transmite dragostea celor care mănâncă. A găti cu furie înseamnă a le transmite furia celorlalţi. Poate că de aceea mâncăm bucate triste sau bucate fericite.
Poate că de aceea unele dintre ele ne tulbură fizic şi emoţional, iar altele ne fac să ne simţim vii şi fericiţi. Unele ne energizează şi altele ne adorm la fel de viguros şi de tulburător ca şi alcoolul. Dacă sentimentele noastre se transmit prin mâncare, atunci ar trebui să intrăm în bucătărie ca într-un altar (acum îmi amintesc că femeile de la ţară îi spun Tatăl Nostru cozonacului şi fac cruce pe el). Sunt şi oameni inconştienţi de comuniunea noastră cu hrana, care înjură şi drăcuiesc în timp ce gătesc, se gândesc la toate relele şi apoi văd cum cei ce mănâncă suferă de indigestie, au balonări, se simt obosiţi, constipaţi sau nervoşi! Alimentele ar putea fi cu adevărat forme capabile să recepţioneze emoţii şi gânduri şi să le transmită celorlalţi. Şi dacă-i aşa, să intrăm în bucătărie cu dragoste şi să facem precum o cunoştinţă de-a mea care „le cântă” întotdeauna bucatelor




***

În loc să reacționezi în exterior, ascultă-te pe tine în interior

În ordinea divină a existenţei, nimeni nu-i un pom cu flori eterne. Nimeni nu-i continuu în vreme de rod şi nimeni nu-i într-un eşec infinit. Nimeni nu cunoaşte doar înălţimile, cum nimeni nu cunoaşte doar adâncu­rile. Până şi peştii se mai avântă la suprafaţa apei, până şi ei fac salturi fascinante, dar asta nu se poate întâmpla continuu. Toate lucrurile se întâmplă la vremea lor. Şi dacă Copilul rău nu se face mai bun cu bătaia, ba chiar devine atât de rău pe cât îl percepem şi, atâta vreme cât starea de furie continuă să ne determine comportamentul, copilul va fi, la rândul lui, furios şi ne va pedepsi. Ceea ce avem de făcut în faţa suferinţelor pe care ni le prezintă viaţa prin intermediul oamenilor apropiaţi sau a problemelor este ca, în faţa provocării să oprim mai întâi reacţia negativă personală. Adică, în loc să baţi copilul pentru că a făcut ceva rău, opreşte-te, stai cu tine însuţi, încuie-te în camera ta, întinde-te în pat şi ascultă-te pe tine însuţi. Ce simţi? Ce gândeşti? Ce emoţii trăieşti? Ce gânduri îţi crează suferinţă? Cu siguranţă, vei identifica trăiri negative în interiorul tău care corespund unui câmp al conştiinţei tale. Acolo, exact în acea stare de conştiinţă s-a născut problema, iar soluţia ei se găseşte la un alt nivel. Nu la nivelul legii lui Moise, ci la nivelul Legii Iubirii a lui Iisus. Iubirea poate fi accesată prin înţelegere, iertare, conştientizare şi smerenie în propria conştiinţă, mai întâi. Suferinţa se produce în conştiinţa deconectată de starea de iubire. Mingea vindecării de durerea sufletului stă întotdeauna în mâna celui lovit, căci nu există nici o vindecare reală fără a fi vindecată conştiinţa deconectată de iubire a celui răni




**

Zâmbește-le gândurilor tale negative

Un zâmbet sincer are puterea fantastică de a se transmite celor din jur. Un zâmbet are puterea fantastică de a ne comuta creierul de la rău la bine, de la tensiune la relaxare, de la sufe­rin­ţă la bucurie. Zâmbindu-le propriilor gânduri, adesea negative, temătoare, pline de îndoială sau de răzvrătire, îi zâmbim existenţei. Îi zâmbim trupului nostru, dar zâmbim şi lumii subtile. Nu ne va fi de mirare dacă, după un exerciţiu de zâmbet în interior ne vor suna oameni zâmbitori şi binedispuşi, ori vom fi atraşi într-un mediu în care zâmbetul interior se va întoarce către noi... sub forma zâmbetelor celorlalţi.
Să mergi pe stradă zâmbind în interior; iată un exerciţiu puternic de iubire de sine şi de conservare a energiei pozitive. Să le zâmbeşti întâmplărilor mai puţin plăcute ale vieţii. Să zâmbeşti atunci când cineva îţi spune ceva ce n-ai vrea să auzi. Să-i zâmbeşti celui care te atacă, facturii umflate care-ţi vine la uşă, să-i zâmbeşti lucrului care-ţi lipseşte momentan înseamnă să accepţi... întâmplările vieţii. Apoi să vezi cu uimire cum ele se echilibrează de la sine.

Fragmente din cartea ”Pași către tine însuți - Vindecarea Cauzală” - Maria Timuc/ Editura Dharana, București, 2015



**NOTA
Am selectat aici câteva pasaje semnificative, care conțin - în același timp - metode autoterapeutice, aplicabile imediat în interior, ceea ce ne poate ajuta să ne transformăm starea interioară, starea minții și a emoțiilor. Întreaga carte conține metode de autoterapie psihică și emoțională, pe care le-am practicat și eu de-a lungul anilor. Aplicându-le vă veți simți mai bine, pe de o parte, iar pe de altă parte experimentați puterea proprie de a vă crea această stare. Succes! 

Un comentariu:

  1. Daca oameni ar constentiza macar 50% din adevarurile scrise si ar discerne mai bine ce este rau in jurul nostru , poate a fi mult mai iubitori cu semenii nostri si atunci Dumnezu si el ne-ar darui mai mul iubirea lui neconditionata . Oameni buni cititi ceea ce publica oameniicurati la suflet si va ve-ti curata si voi , Dreptate mare are Maria Timuc cand spune ”daca o mancare este facuta cu dragoste atunci ea va transmite dreagoste celor ce o mananca , daca este facuta cu ura atunci ura va transmite ” tot asa si cu ceeace citim , daca citim ceva scris din dragoste vom avea in suflet dragoste ,daca citim sau ascultam ceva scris sau spus cu ura ,ura vom regasi in sufletul nostru , grija mare mai ales la TV ca de citit citim tot mai putin acest popor .

    RăspundețiȘtergere

Articole publicate pe blogul personal