miercuri, 24 septembrie 2014

Eu iubesc – eu sunt iubit

Eu iubesc – eu sunt iubit

Nu există în experiența umană nici o putere vindecătoare mai mare decât IUBIREA! Când un copil vine pe lume, are nevoie de aer, de lapte și de iubire: primele două îi hrănesc micuțul corp la nivel fizic, pe când iubirea îi hrănește corpul, sufletul, spiritul, întreaga ființă. Sunt dovezi științifice care arată că mângâierea are efecte minunate asupra bebelușului; îl ajută să crească mai repede, să fie mai vioi și mai inteligent. În pofide percepției noastre de ”suprafață” – aș zice – care ne arată că supraviețuim cu aer, cu apă și cu hrană solidă, nici o formă de hrană nu poate compensa absența iubirii. Iubirea este energia Vieții. Când nu trăim sentimentul de a avea iubire în noi înșine ne simțim dezenergizați. Lipsa de energie trebuie să ne atragă atenția asupra nevoii urgente de a ne recupera puterea noastră de a iubi.
Să iubim noi înseamnă să ne reconectăm cu Viața, cu energia care ne susține în această fabuloasă experiență numită ”viața noastră”!Când noi vom iubi, această stare se va reflecta înapoi spre noi, în virtutea legilor existenței, sub forma iubirii ce va veni către noi din lume. Așadar, dacă nu suntem iubiți este doar pentru că noi nu emitem iubire. Dacă simțim dezenergizare, apatie, dezinteres și chiar alte trăiri negative, care sugerează că energia noastră e în declin, avem nevoie să ne întrebăm:”Oare cum m-am îndepărtat de iubire? Oare ce aș putea face să iubesc din nou”?


Să iubim nu înseamnă să așteptăm venirea unui Mesia din afara noastră pentru a-l iubi, ci să facem pași mărunți spre recuperarea conexiunii noastre cu acest câmp magic și măreț al vieții, IUBIREA. Să dăruim iubire celorlalți și putem face aceasta prin cuvinte, prin gesturi mici, prin daruri cât de mărunte, dar care ne antrenează energia internă și ne reântorc rapid către iubire. Poți să gătești o mâncare cu drag pentru cineva, poți face curățenie pentru tine și pentru cineva, poți ajuta un om, poți spune un cuvânt frumos și poți trimite în lume un zâmbet, care-i dăruiește altui om un sentiment de bine. Toate aceste mici daruri ne întorc din drumul distructiv al așteptării, căci aceasta-i dezenergizarea: așteptarea de a fi iubiți, iar să fim iubiți e imposibil  în absența iubirii lăuntrice. Se întâmplă una ca asta pentru că iubirea e un câmp al conștiinței, însuși câmpul vieții, ascuns adânc în interiorul nostru, și de aceea nu-l putem găsi pe altă cale decât...creând condițiile de reconectare cu el în noi înșine.



”Eu iubesc” e condiția esențială pentru a fi iubit;  nu cred că există altă cale adevărată, ci doar un efect iluzoriu, autohipnotic al ființelor, care continuă să caute în afară ceea ce nu vine fără a fi în lăuntru!

Un comentariu:

Articole publicate pe blogul personal